Warning: in_array() expects parameter 2 to be array, string given in /home/psiholo1/public_html/wp-content/plugins/wordpress-mobile-pack/frontend/sections/show-rel.php on line 37

Gânduri de an nou

muguriOdată cu fiecare nou an ce se deschide înaintea noastră, înmuguresc speranțe tinere, promisiuni pline de avânt, dorințe de schimbare. Un freamăt ca de vânt primăvăratec ne scutură întreaga ființă de vechile griji, obstacole sau temeri. Ne spunem de fiecare dată că anul acesta sigur vom reuși să împlinim tot ceea ce în anii trecuți a rămas doar în stadiul de proiect.

Înveșmântați încă în mantia luminoasă a sărbătorilor, în aceste momente de început de an, ne mai îngăduim – unii mai mult, alții mai puțin – să credem în miracol, în schimbare, în mai bine.
Apoi, când iureșul cotidian ne fură din nou tihna așezării în sine, uităm de tot ce ne-am promis și ne lăsăm adesea pradă rutinei, banalului sau plafonării. Colbul grijilor mărunte se așterne iar și iar peste visele noastre și ne abandonăm din nou speranțele în brațele înghețate ale unei amânări perpetue. Astfel se întâmplă că de multe ori ne lăsăm visele să se stingă precum frumoasele artificii care luminează cerul în noapte dintre ani.

Deși, poate că vă sună familiar ceea ce tocmai am descris, nu cred ca este chiar încurajarea de care simțiți că ați avea nevoie în astfel de momente și nici nu mi-am propus să vă adumbresc în vreun fel inimile cu asemenea gânduri.

Mi se pare doar important să conștientizăm aceste urzeli inconștiente pe care le lăsăm uneori să se țeasă chiar sub nasul nostru, din comoditatea de a nu năzui în mod contant spre ceea ce ne este cel mai drag. Doar cine și-a împlinit cele mai tainice aspirații știe cât de provocator poate fi să ții pasul cu propriul vis. E nevoie de cutezanță, dar și de răbdare. Și poate, mai presus de orice, e important să nu uiți să fii, atunci când concentrat în a face ceea ce este bine.

Din anii care au trecut, păstrați cu recunoștință tot ce-a fost mai bun în lădița cu nestemate a inimilor voastre. Iar încercărilor pe care l-ați întâmpinat permiteți-le să vă înțelepțească, să vă dea curaj și încredere în propriile forțe.

O veche poveste cu Nastratin Hogea, ne spune că într-o dimineață fiul acestuia a venit la el foarte entuziasmat, spunându-i: ”Tată, am visat azi noapte că îmi dăruiseși un galben!” La care, Nastratin îi răspunde cu dulceață în glas: ”Foarte bine, fiule! Pentru că ești un băiat cuminte, îți dau voie să-l păstrezi!”

Dincolo de aspectul amuzant al acestei povestioare, vreau să cred că vom reuși cu toții să ne păstrăm într-o cât mai mare măsură visele intacte și să avem cutezanța, stăruința și buna călăuzire de a le duce la îndeplinire în modul cel mai frumos cu putință!

La mulți ani tuturor!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

testolivian