{"id":2705,"date":"2015-05-21T13:36:25","date_gmt":"2015-05-21T10:36:25","guid":{"rendered":"http:\/\/atreiacafea.ro\/?p=2705"},"modified":"2015-05-26T14:22:55","modified_gmt":"2015-05-26T11:22:55","slug":"trei-discutii-despre-inseamna-cale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/psihologieanalitica.ro\/atreiacafea.ro\/trei-discutii-despre-inseamna-cale\/","title":{"rendered":"Trei discu\u0163ii despre \u201ece \u00eenseamn\u0103 a fi pe cale\u201d."},"content":{"rendered":"

\"3<\/a>\u00cen via\u021ba de zi cu zi suntem pe cale de a face ceva. Avem un drum de parcurs. De la trasee minore, la traiectorii destinale. C\u0103ut\u0103m s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim cu un prieten sau \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne g\u0103sim calea, drumul personal, voca\u021bia, meseria. Iar una dintre imaginile metaforice ale cunoa\u0219terii este navigarea. Cum s-ar spune, ne vedem tot timpul ca fiind pe drumuri. De unde ne vine aceast\u0103 imagine? \u0218i c\u00e2t de mult observ\u0103m din \u021bes\u0103tura de sensuri pe care aceasta o angajeaz\u0103? C\u00e2te i\u021be pierdem din vedere \u0219i, cel mai important, cum ne influen\u021beaz\u0103 aceast\u0103 lips\u0103 propria navigare? E important de \u0219tiut mai cu seam\u0103 pentru c\u0103 pe drum se va pierde tocmai cel care nu cunoa\u0219te inevitabilitatea r\u0103t\u0103cirii.<\/p>\n

\u00cen cele trei \u00eent\u00e2lniri pe care vi le propun vom face o arheologie a faptului de a fi pe cale. Se va \u00eent\u00e2mpla acest lucru abord\u00e2nd tema str\u0103inului, a ospitalit\u0103\u021bii, a r\u0103t\u0103cirii \u0219i a stabilit\u0103\u021bii. Depliate treptat, ele vor oferi metodologia, adic\u0103 \u015ftiin\u0163a de a fi pe cale, r\u0103t\u0103cind direc\u0163ionat c\u0103tre un final pe care \u00eel intuim, f\u0103r\u0103 a-l \u015ftii cu adev\u0103rat.<\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea 1:<\/strong><\/p>\n

1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vom \u00eencepe prin a observa cum se na\u0219te \u201epropriul\u201d, \u201eidentitatea\u201d doar prin itineran\u021b\u0103, diferen\u0163iere \u0219i \u00eenstr\u0103inare. Vom surprinde na\u0219terea institu\u021biei familiei prin na\u0219terea Institu\u021biei Tat\u0103lui ca domesticizare a celui din afar\u0103. Despre \u201ea da\u201d \u015fi \u201ea lua\u201d \u00een limbile indo-europene. Ne vom apropia de lexicul straniet\u0103\u0163ii \u015fi de na\u015fterea lingvistic\u0103 a ospitalit\u0103\u0163ii.\u00a0 Ospitalitatea: insitu\u021bia recept\u0103rii str\u0103inului (xenos<\/em>), a celui care vine din afar\u0103, a celui aflat pe drum. Limbajul \u2013 prima institu\u0163ie a ospitalit\u0103\u0163ii. \u0218i cele dou\u0103 feluri de raportare fa\u021b\u0103 de str\u0103in\u2014itinerant. Pericolul \u015fi oportunitatea presupuse de condi\u0163ia transgresiv\u0103 a celui aflat pe drum. Comensualismul cu (in)amicul domesticit.<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vom surprinde trecerea de la \u201estr\u0103inul domesticit!, la \u201estr\u0103inul de nere\u021binut\u201d. De la itineran\u021ba captiv\u0103, la itineran\u021ba absolut\u0103 (dezlegat\u0103). \u00cel vom lua ca reper pe Odiseu \u015fi vom vorbi despre vicleniile str\u0103inului \u015fi despre binefacerile itineran\u0163ei. Vom discuta despre: Odiseu ca paradigm\u0103 a str\u0103inului \u015fi imagine a unei \u00een\u0163elepciuni desc\u0103tu\u0219ate; Odiseu ca imagine a str\u0103inului care \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te calea p\u0103c\u0103lind orice \u00eel poate re\u021bine; Odiseu, cel ce nu poate fi re\u021binut \u0219i care, desc\u0103tu\u015fat fiind, are puterea de a excede, de a seduce \u015fi de a p\u0103c\u0103li, prin execentricitatea sa, orice spa\u0163iu sau sistem \u00eenchis.<\/p>\n

3. Vom \u00eencheia prima \u00eent\u00e2lnire vorbind despre trecerea de la \u201eStr\u0103inul domesticit\u201d la \u201eStr\u0103inul imposibil de recuperat\u201d \u2013 \u201eStr\u0103inul-st\u0103p\u00e2n\u201d. De la itineran\u021ba captiv\u0103, la cea fondatoare. Ne vom lua ca reper al discu\u0163iei Oedip la Colonos<\/em>, de Sofocle \u015fi Suplicantele<\/em>, de Eschil. Vom observa recuperarea imaginii radical excentrice a unui str\u0103in c\u0103ruia, \u00een virtutea dimensiunii profetice sau divine pe care el o reprezint\u0103, trebuie s\u0103 i se acorde o ospitalitate absolut\u0103, neconstr\u00e2ngotoare, arela\u0163ional\u0103 \u2013 singura care poate fi r\u0103spl\u0103tit\u0103 de prezen\u0163a fondatoare a str\u0103inului rege sau zeu; singura care poate recepta ceea ce Str\u0103inul divin ofer\u0103 \u00een exces, dep\u0103\u015find orice a\u015fteptare.<\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea 2:<\/strong><\/p>\n

Vom discuta \u00een cea de-a doua \u00eent\u00e2lnire despre Dumnezeul cel str\u0103in, a\u015fa cum este el tematizat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura cre\u015ftin\u0103 asupra persoanelor Sfintei Treimi. Vom porni de la revelarea Dumnezeului cel Necunoscut din Faptele Apostolilor<\/em> 17 (15-34). De aici, vom urm\u0103ri aici modul \u00een care \u00een spiritualitatea ascetic\u0103 din primele secole ale cre\u015ftinismului st\u0103 sub semnul \u00eenstr\u0103in\u0103rii (xeniteia<\/em>). Vom observa cum \u00eenstr\u0103inarea, faptul de a fi mereu pe cale (\u201emet\u2019hodos<\/em>\u201d), de a fi itinerant, trebuie s\u0103 fie mereu \u00een\u0163eleas\u0103 din perspectiva faptului de a fi dinainte prev\u0103zut \u015fi men\u0163iunut pe cale (\u201epro\u2019hodos<\/em>\u201d). Vom vedea cum \u00een\u0163elegerea acestei rela\u0163ii este deschis\u0103 de \u00een\u0163elegerea rela\u0163iei dintre golire, de\u015fertarea (\u201ekenosis<\/em>\u201d) celui care \u00eel caut\u0103 pe Dumnezeu \u015fi \u00eendumnzezeirea, des\u0103v\u00e2r\u015firea (\u201eteosis<\/em>\u201d) acestuia. Vom vedea \u00een ce sens pentru literatura ascetic\u0103 singurul reper al pelerinilor acestei lumi este cel al Str\u0103inului Hristos, cel care se d\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd mereu Altul.<\/p>\n

Vom ilustra aceast\u0103 discu\u0163ie printr-o interpretare a pasajul evanghelic al \u201cdrumului c\u0103tre Emaus\u201d. Vom vorbi aici despre modelul \u00eenstr\u0103in\u0103rii hristice \u015fi despre corelativul acestuia, modelul transmiterii Duhului Sf\u00e2nt. Vom \u00a0vedea astfel cum potrivit cre\u015ftinismului omul este \u00een\u0163eles ca fiin\u0163\u0103 a\u015fezat\u0103 \u00eentr-o infinit\u0103 itineran\u0163\u0103 ascensional\u0103 c\u0103tre un Dumnezeu depotriv\u0103 str\u0103in \u015fi intim.<\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea 3<\/strong><\/p>\n

\u00cen cea din urm\u0103 \u00eent\u00e2lnire ne vom opri asupra patologiilor straniet\u0103\u0163ii. Vom urm\u0103ri modul \u00een care \u00eencep\u00e2nd cu modernitatea, \u00een\u0163elegerea statutului str\u0103inului este sub\u0163iat\u0103. Vom discuta despre cum str\u0103inul devine un altul periculos \u015fi instrumentalizabil; despre cum stranietatea \u00eencepe s\u0103 fie a\u015fezat\u0103 sub semnul suferin\u0163ei sufletului, despre cum beneficiile aduse de riscurile itineran\u0163ei au fost uitate.<\/p>\n

Ne vom concentra aten\u0163ia asupra modului \u00een care aceast\u0103 metamorfoz\u0103 a straniet\u0103\u0163ii influen\u0163eaz\u0103 construc\u0163ia sinelui contemporan. Vom remarca cum \u00een \u00een\u0163elegerea curent\u0103 peste dimensiunea benefic\u0103 a faptului de a fi pe cale s-a suprapus spaima provocat\u0103 de suferin\u0163ele \u00eenstr\u0103in\u0103rii. Frica de a te \u00eent\u00e2lni cu Cel\u0103lalt a fost \u00eenlocuit\u0103 de frica de a fi Cel\u0103lalt, de a fi singur cu tine. Vom ilustra toate acestea cu\u00a0trimiteri c\u0103tre secven\u0163e din filmul „The return”<\/em>, al regizorului rus Andrei\u00a0Zvyagintsev.<\/p>\n

Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zorii modernit\u0103\u0163ii, \u00eent\u00e2lnirea cu Cel\u0103lalt aducea angoasa rat\u0103rii propriei c\u0103i sau frica de r\u0103t\u0103cire, \u00een prezent semn al r\u0103t\u0103cirii este \u00eent\u00e2lnirea solitar\u0103 cu propriul sine, faptul de a sta cu tine \u00eensu\u0163i \u015fi de a recunoa\u015fte c\u0103 nu \u015ftii \u00eencotro s\u0103 o iei.\u00a0 Fugind de spectrul r\u0103t\u0103cirii, reful\u00e2nd amenin\u0163area devierii, omul contemporan \u00eenainteaz\u0103 pe un tot-\u00eenainte \u00een\u015fel\u0103tor \u015fi labirintic. Abia recuper\u00e2nd reperele \u00een\u0163elegerii faptului de a fi pe cale, abia prim amintirea beneficiilor uitate ale straniet\u0103\u0163ii tema itineran\u0163ei va ar\u0103ta ca fiind de str\u0103b\u0103tur chiar \u015fi ceea ce alungam ca fiind de nestr\u0103b\u0103tutul.<\/p>\n

Undele: Casa M\u0103rg\u0103rit, Strada M\u0103rg\u0103ritarelor, nr. 7 Bucure\u015fti.<\/p>\n

C\u00e2ndul: mar\u0163i, 2 iunie, ora 18.30; mar\u0163i, 9 iunie, ora 18.30; mar\u0163i, 16 iunie,\u00a0ora 18.30.<\/p>\n

Costul: 200 de lei lei<\/p>\n

Pentru \u00eenscrieri \u015fi informa\u0163ii:\u00a0contact@atreiacafea.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen via\u021ba de zi cu zi suntem pe cale de a face ceva. Avem un drum de parcurs. De la trasee minore, la traiectorii destinale. C\u0103ut\u0103m s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim cu un prieten sau \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne g\u0103sim calea, drumul personal, voca\u021bia, meseria. Iar una dintre imaginile metaforice ale cunoa\u0219terii este navigarea. Cum s-ar spune, ne … Cite\u0219te mai mult<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,13],"tags":[],"class_list":["post-2705","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-atelierul-de-recreare","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/psihologieanalitica.ro\/atreiacafea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2705","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/psihologieanalitica.ro\/atreiacafea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/psihologieanalitica.ro\/atreiacafea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologieanalitica.ro\/atreiacafea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologieanalitica.ro\/atreiacafea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2705"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/psihologieanalitica.ro\/atreiacafea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2705\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2715,"href":"https:\/\/psihologieanalitica.ro\/atreiacafea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2705\/revisions\/2715"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/psihologieanalitica.ro\/atreiacafea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2705"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologieanalitica.ro\/atreiacafea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2705"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/psihologieanalitica.ro\/atreiacafea.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2705"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}